Articolul identifică aspecte ale posedării demonice în purtarea ipocrită a fariseilor, având evidența accentului pe apelativul „fățarnicilor” în acest pasaj mateian, și luând în considerare severitatea criticii Mântuitorului în cele opt vai-uri din Matei 23, 13-33. În textul mateian, Mântuitorul îi ceartă (termen tehnic pentru exorcisme) pe farisei, dorind să alunge răul, duhul ipocriziei, care paralizează mintea și inima lor, precum și posibilitatea apropierii lor de Mesia. Ipocrizia e o influență a diavolului pe care Hristos a dorit să o alunge cu o duritate neîntâlnită, exprimată la Matei prin folosirea excesivă a expresiei „vai vouă!”

Cuvinte-cheie: -

Pr. Drd. George Cosmin PIȚ, Doctorand la Școala doctorală a Facultății de Teologie Andrei Șaguna din cadrul Universității Lucian Blaga din Sibiu, Centrul de Cercetare Teologică Sibiu

Adresă : - Sibiu, România
E-mail : - prgeorgepit@yahoo.com

Doxologia mare este una dintre primele cântări liturgice ale cultului creștin, fiind atestată de Constituțiile Apostolice și de Codexul Alexandrin. Din punct de vedere muzical însă, doxologia mare a fost compusă în întregime pe neume muzicale bizantine în fază relativ târzie, în jurul celui de-al doilea – al treilea pătrar al secolului al XVII-lea, melodia primei doxologii mari în notație muzicală bizantină aparținând episcopului Melchisedec de Redestos – din Tracia de Est (1615-1625), pe plagalul ehului I.

Această cântare liturgică se găsește în Codexul Cryptense Γ.γ.ΙΙ din Biblioteca de Stat a Monumentului Național din Grottaferrata f. 73r ș.u. Problema principală o constituie faptul că nu există nicio mențiune cu privire la autorul acesteia, dar, pe baza unei analize comparative între diverse manuscrise care conțin diferite doxologii, nu există nicio îndoială cu privire la apartenența sa: autorul său este într-adevăr Melchisedec, episcop de Redestos! Prin urmare, aceasta este prima doxologie mare!

Cuvinte-cheie: - Doxologia mare, episcopul Melchisedec de Redestos, Codexul Cryptense Γ.γ.ΙΙ.

Drd. George DIACONU, Doctorand al Facultăţii de Teologie Andrei Şaguna din cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu

Adresă : - Sibiu, România
E-mail : - gloriainexcelsisdeo2@libero.it

În a doua jumătate a secolului al XIV-lea, opoziția față de Biserica romană a luat în Anglia o formă organizată și principială. Cei mai importanți exponenți ai săi au fost John Wycliff și discipolii lui, „lollarzii”. Încă din 1350, Wycliff a susținut politica monarhiei engleze care viza emanciparea Bisericii Angliei de sub autoritatea papei. John Wycliff formulează două teze fundamentale: o teorie a puterii civile apropiată de cea a lui Marsiglio de Padova și una care vizează reformarea Bisericii. Ideile lui Wycliff prefigurează doctrina lui Martin Luther apărută în octombrie 1517, fapt pentru care el a fost considerat un precursor al Reformei protestante. Lollarzii – discipolii lui Wycliff – au propagat într-o formă simplificată doctrina teologică a mentorului lor. În cadrul mișcării lollarzilor se disting trei curente de opoziție: un curent universitar animat de grupul discipolilor lui Wycliff de la Oxford, altul politic, care îi raliază pe nobilii atașați tezelor ce susțineau independența puterii regale față de Biserică, şi un al treilea curent îl constituie lollardismul popular, care asociază învățăturilor Evangheliei o critică necruțătoare a Bisericii vizibile.

Cuvinte-cheie: - John Wycliff, lollarzii, Reforma protestantă, Anglia, Biserica Romei, papalitatea

Drd. Ginel MOCANU, Doctorand al Facultății de Teologie Andrei Șaguna din cadrul Universității Lucian Blaga din Sibiu

Adresă : - Sibiu, România
E-mail : - ginel_mocanu@yahoo.com

Unul dintre cele mai delicate subiecte din domeniul istoriei sud-estului Europei priveşte secolele în care această regiune s-a aflat sub dominaţie otomană. Istoriografiile greacă, sârbă şi bulgară accentuează caracterul negativ al dominaţiei otomane, considerând-o drept o cezură în istoriile lor naţionale. Lucrările istoricilor români din perioade mai îndepărtate (dar şi mai recente) atrag de multe ori atenţia asupra pericolului constituit de otomani pentru ţările româneşti de la nord de Dunăre. Prezentul studiu prezintă succint şi sintetic principalele instituţii şi atitudini de guvernare ale otomanilor în Balcani, precum şi repercusiunile asupra popoarelor creştine din Peninsula balcanică.

Cuvinte-cheie: - Imperiul Otoman, convertiţi, raia, millet, cripto-creştini.

Prof. Dr. Paul Brusanowski, Profesor la Facultatea de Teologie Andrei Şaguna din cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu

Adresă : - Sibiu, România
E-mail : - pbrusan@yahoo.de

Notă asupra traducerii
La realizarea acestei versiuni a primelor 11 capitole (din 37) ale Soliei am folosit, pe lângă textul colecţiei Migne (P.G., vol. VI, col. 889-913), ediţia critică a lui Bernard Pouderon (Cerf, Paris, 1992, Sources Chrétiennes N° 379, utilizând un colaj de patru manuscrise integrale, din sec. X-XIV, şi trei recenzii parţiale, din sec. XIII-XVI), cu traducerea franceză aferentă, altă tălmăcire mai veche în aceeaşi limbă de Gustave Bardy (1943, Sources Chrétiennes, N° 3) şi versiunea engleză a lui B.P. Pratten. Din ediţiile franceze am preluat, de altfel, şi o bună parte din informaţia auxiliară redată în notele de subsol. În româneşte au mai apărut până acum capitolele 1-4, 17 şi 31-37, în colecţia Părinţi şi Scriitori Bisericeşti (N° 2), în traducerea Pr. Prof. T. Bodogae (1980), apropiată de linia versiunii Bardy şi uneori cu libertate destul de mare faţă de litera textului grecesc. Am reţinut de acolo doar termenul din titlu, de „solie”, foarte bine ales pentru presbeiva, reprezentare diplomatică.

Cuvinte-cheie: -

Drd. Călin Popescu, Doctorand al Şcolii doctorale a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Piteşti şi al Şcolii doctorale a Facultăţii de Teologie din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa

Adresă : - Constanţa, România
E-mail : - calinpopescu_cz@yahoo.com

Centrul de dezvoltare pentru şcolari este destinat şcolarilor, din învăţământul primar, începând cu clasa pregătitoare, până la clasa a patra, în grupuri eterogena ca vârstă, pe considerentul că viața presupune relaționare și comunicare cu parteneri de vârste diferite. Centrul își propune să răspundă la câteva necesităţi ale elevilor, ale părinţilor acestora şi ale sistemului de învăţământ, având ca scop formarea copiilor pentru viață. Comunitatea de învățare pe care v-o propunem, porneşte de la filozofia pedagogiei Montessori, cu organizare a activităţi centrate spre cele 9 inteligenţe ale teoria inteligenţelor multiple – Haward Gardner şi printr-o abordare a educaţiei pornind de la teoria psihologiei umaniste. Climatul psihoafectiv, modul de organizare a activităţilor, strategiile de învăţare folosite, vor construi o şcoală care are ca menire dezvoltarea potențialului individual al copiilor, crearea unui mediu care să sprijine formarea pentru viață, dezvoltarea armonioasă a personalității elevilor.

Cuvinte-cheie: - centru de dezvoltare, educaţie pentru viaţă, educaţie non-formală, educaţia nouă, pedagogia Montessori, teoria inteligenţelor multiple

Lect. Dr. Carmen Maria CHIŞIU, Lector la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Adresă : - Sibiu, România
E-mail : - carmenmariachisiu@ yahoo.com

Profesor de Noul Testament, preot şi episcop, Nicholas Thomas Wright este astăzi unul din cei mai mari teologi ai creştinismului contemporan, reprezentând în chip glorios spiritul şi tradiţia teologică şi eclezială ale Bisericii Angliei.
Complexitatea tradiţiei creştine britanice
Pentru înţelegerea acestui cadru specific, se impune rememorarea câtorva elemente istorice esenţiale. Devenit astăzi, pe urmele imperiului colonial britanic şi misiunilor din ultimele trei secole, o comuniune eclezială mondială alcătuită din 44 de Biserici naţionale, grupând aproximativ 80 de milioane de credincioşi, anglicanismul actual este rezultatul unor opţiuni şi procese istorice. Ele au determinat apariţia şi formarea, în secolul XVI, a Bisericii Anglicane în contextul răspândirii în întreaga Europă Occidentală a diverselor tipuri de reforme protestante – luterană, calvină şi radicală (spiritualistanabaptistă). Anglicanismul are o poziţie specială în sânul confesiunilor creştine occidentale, el neavând nicio mărturisire de credinţă oficială (cum sunt celelalte Biserici Protestante), niciun teolog reformator fondator, ca Luther († 1546) pentru luteranism sau Calvin († 1564) pentru reformaţi, nicio autoritate centrală doctrinară sau administrativă ca romano-catolicismul.

Cuvinte-cheie: -

Arhid. Prof. Dr. Ioan I Ică jr., Profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă Andrei Şaguna din cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu

Adresă : - Sibiu, România
E-mail : - ioanicajr@gmail.com

Volumul conține studii de teologie în cinstea părintelui Petre Semen, profesor emerit al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi. Coordonatorii volumului sunt cadre didactice ale instituţiei amintite. Cu acest volum, seria Episteme, îngrijită de aceeaşi instituţie, ajungea la a 15-a apariţie editorială.
În Cuvântul introductiv („Dumnezeu, Cel ce nu încetează a Se comunica”), ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, subliniază dificultatea inerentă a oricărui discurs despre vorbire şi tăcere, într-o perioadă în care asistăm la o inflaţie de cuvinte. Mai ales tema tăcerii lui Dumnezeu s-a bucurat de o consideraţie deosebită în spiritualitatea ortodoxă contemporană, prin lucrările Sf. Siluan Athonitul şi ale Arhim. Sofronie Saharov.

Cuvinte-cheie: -

Pr. Conf. Dr. Constantin Oancea, Conferenţiar la Facultatea de Teologie "Andrei Şaguna" din cadrul Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu

Adresă : - Sibiu, România
E-mail : -

Volumul al IV-lea din seria „Mărgăritare” a colecției „Viața în Hristos”, colecție ce se impune din ce în ce mai pregnant în rândurile iubitorilor de literatură duhovnicească ortodoxă, este afierosit unei triade de autori ascetici bizantini, mai puțin cunoscuți în ceea ce privește informațiile biografice (βίος και πολιτεία): Simeon, Mitropolitul Evhaitelor, Ioan Pustnicul și Vasile Maleinos. Introduse printr-o succintă, dar necesară notă preliminară de către părintele Dragoș Bahrim, coordonatorul colecției și al seriei, și traduse într-un autentic duh filocalic și cu un evident simț calofil de către Laura Enache, cele trei Epistole ascetice cuprinse în acest volum se conturează într-un veritabil micro-manual de ascetică și mistică ortodoxă, de care se pot folosi în chip rodnic nu numai viețuitorii mănăstirilor și iubitorii de pustie, ci și creștinii de pretutindeni, care sunt însetați după trăirea unei vieți în Hristos și care pot transforma prin rugăciune și curăția minții mediul lor de activitate, familia și întreaga lume într-o chilie cosmică, un veritabil „stup al virtuții, lucrând mierea lui Hristos” (p. 39).

Cuvinte-cheie: -

Pr. Dr. Ioan Bădiliță, Profesor la Seminarul Teologic Ortodox "Sfântul Vasile cel Mare" din Iaşi

Adresă : -
E-mail : -

Cântarea liturgică în Biserica Ortodoxă Română a suferit în ultimele două secole o serie de importante prefaceri, cauzate de evoluțiile mai generale, politice și culturale, care au afectat toate regiunile istorice ale României și, implicit, și Biserica românească. Orientarea europeană tot mai accentuată a Țărilor Române, începând cu jumătatea sec. al XIX-lea a impus și adaptarea practicilor liturgice de origine bizantină, mai orientale, la tendințele de factură apuseană tot mai prezente în realitatea românească.
Lucrarea cercetătoarei clujene Elena Chircev despre Muzica românească de tradiție bizantină între neume și portativ, aprofundează un aspect particular al cântării bisericești românești, și anume încercările de folosire a notației lineare (/pe portativ/guidonice – notație dezvoltată în aria apuseană a muzicii în ultimul mileniu) pentru repertoriul muzical liturgic de origine bizantină.

Cuvinte-cheie: -

Pr. Prof. Dr. Vasile Grăjdian, Profesor la Facultatea de Teologie "Andrei Şaguna" din cadrul Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu

Adresă : -
E-mail : -

Prezentul volum publică un text inedit, descoperit de editori în arhiva parohiei din Ghelari, Hunedoara, în forma a 106 file scrise de mână, şi care descrie călătoria în America (Statele Unite şi Canada), la începutul secolului al XX-lea, a preotului hunedorean Gheor­ghe Henţia. În studiul introductiv intitulat Gheorghe Henţia, istoricul unei călătorii în America de Nord (p. 5-26), editorii ne introduc în biografia autorului acestui text, adică Pr. Gheorghe Henția, precum şi în contextul şi conţinutul acestuia. Preotul Gh. Henţia a fost cunoscut până acum drept primul preot misionar în America de Nord care a atras atenţia autorităţilor bisericeşti ortodoxe de la Sibiu asupra necesităţii organizării vieţii bisericeşti a românilor care emigraseră peste ocean. Pe baza unui studiu publicat de canonistul sibian Liviu Stan, originar din părțile Hunedoarei, sub pseudonimul Ioan Casian, în anul 1950, s-a crezut că Pr. Gheorghe Henţia a călătorit în Canada şi Statele Unite în anul 1902. Textul publicat aici relevă faptul că această călătorie a avut loc mai târziu, anume, aşa cum demonstrează, convingător pentru mine, autorii studiului introductiv, în perioada dintre 3 noiembrie 1910 şi 12/25 noiembrie 1912. Textul este adresat unui destinatar neindicat, dar care ar fi putut fi, aşa cum propun editorii, locotenentul-farmacist Z.G. Henţia, rudă a preotului Henţia și susținător al activității pastorale a acestuia (p. 21). Este posibil, aş adăuga eu, ca detaliile despre farmaciile din Statele Unite să fi fost introduse în text tocmai pentru că acestea prezentau interes pentru destinatar. Textul a fost scris în mai multe etape, după revenirea din America de Nord, probabil după anul 1915.

Cuvinte-cheie: -

Pr. Conf. Dr. Daniel Buda, Conferenţiar la Facultatea de Teologie "Andrei Şaguna" din cadrul Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu şi director de program în cadrul departamentului Biserică şi Relaţii Ecumenice al Consiliului Mondial al Bisericilor (Geneva)

Adresă : -
E-mail : - daniel77bde@yahoo.de

Teolog şi pedagog, cu o experienţă didactică de peste patru decenii în sistemul de învăţământ grec, Vasilios Gh. Skiadas abordează din dublă perspectivă, pedagogică şi teologică, locul educaţiei copilului în cadrul preocupărilor societăţii contemporane. Nucleul cărţii este reprezentat de articole periodice publicate în diverse reviste şi ziare, care au evidenţiat aspecte privind educaţia şi necesitatea „unei alte forme de educaţie care s-ar baza mai mult pe cuvântul inspirat al lui Dumnezeu, o educaţie creştină, de fapt, care nu ar ignora, însă, concluziile actuale ale ştiinţei şi ale educaţiei” (p. 10).

Cuvinte-cheie: -

Drd. Camelia Nicoleta Zamfir (Iacob), Doctorand al Facultăţii de Teologie "Andrei Şaguna" din cadrul Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu.

Adresă : - Sibiu, România
E-mail : -

Lector doctor al Universității „Ovidiu” din Constanța, inspector pe probleme de mass-media în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului și expert în comunicare din anul 2004, Liliana Naclad a publicat, în calitate de editor, 8 lucrări, iar în calitate de autor, peste 500 de articole și știri. Volumul „Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste” reprezintă încununarea studiilor doctorale la UNATC – București, sub îndrumarea prof. univ. dr. Manuela Cernat, care semnează prefaţa (p. 7-9), și este structurat în șapte capitole care își au sorgintea în ipoteza conform căreia evenimentele postdecembriste au favorizat implicarea religiosului în spațiul practicilor sociale și, implicit, recuperarea discursului religios românesc atât în spațiul eclesial, cât și în spațiul mass-media. Lucrarea abordează discursul religios în mass-media ca ansamblu al activităților comunicate (prin diferitele mijloace de informare în masă) și comunicante (despre evoluția spațio-temporală) ale Bisericii Ortodoxe Române în cadrul cultural și socio-politic, specific începutului secolului al XXI-lea.

Cuvinte-cheie: -

Drd. Camelia Nicoleta Zamfir (Iacob), Doctorand al Facultăţii de Teologie "Andrei Şaguna" din cadrul Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu.

Adresă : - Sibiu, România
E-mail : -

Asistăm în ultimele decenii la o stranie şi grăitoare diferenţă în câmpul ştiinţelor între psihologie şi psihiatrie, pe de o parte, şi psihoterapie, pe de altă parte. În timp ce primele, ferm (şi definitiv?) întemeiate pe modele epistemologice materialiste, continuă să privească fenomenul religios ca pe un rezultat al evoluţiei speciilor, suspect de patologii endogene şi, oricum, de acum revolut, şcolile psihoterapeutice (pluralul se impune) se dovedesc a fi tot mai deschise, chiar dacă nu toate în aceeaşi măsură, recunoaşterii acestui fenomen – de regulă, sub terminologia mai echivocă de „spiritualitate” – ca o componentă importantă, cel mai adesea pozitivă, în procesul terapeutic pentru foarte mulţi dintre cei ce li se adresează. Au contribuit la aceasta, pe lângă influenţa mişcării New Age (mai precis, deschiderea largă către practici psihosomatice de origine orientală), cercetările care probează tot mai mult corelaţiile pozitive între experienţa religioasă/spirituală (în continare R/S), stilurile de viaţă şi sănătatea fizică şi cea mintală (a se vedea, bunăoară, volumele de sinteză scrise sau editate de americanul Harald G. Koenig, din nefericire, niciunul tradus în limba română). Cu toate că abordarea aspectelor R/S în actul terapeutic este încă puternic contestată de către mulţi profesionişti, care invocă în special limitele competenţei profesionale şi implicaţiile deontologice ale acestor limite, prezenţa, latentă sau manifestă, a preocupărilor de acest tip în viaţa multor clienţi a devenit îndeobşte recunoscută. Asociaţiile profesionale de profil, precum Asociaţia Mondială de Psihiatrie, Asociaţia Americană de Psihologie sau Colegiul Regal de Psihiatrie din Marea Britanie, au creat grupe speciale de cercetare şi au început să promoveze competenţa R/S ca o componentă de sine stătătoare în cadrul a ceea ce se numeşte competenţă culturală, anume capacitatea profesionistului de a recunoaşte şi a ţine cont în actul terapeutic de universul de valori ale clienţilor săi, de a aprecia în ce măsură experienţa R/S a acestora contribuie la echilibrul sau dezvoltarea personalităţii lor ori dimpotrivă, sau dacă este parte a problemei ori poate fi parte a soluţiei.

Cuvinte-cheie: -

Dr. Sebastian Moldovan, Conferenţiar la Facultatea de Teologie Ortodoxă "Andrei Şaguna" din cadrul Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu

Adresă : - Sibiu, România
E-mail : - smoldova@yahoo.com

Editura Doxologia se alătură eforturilor pe care alte edituri româneşti de carte religioasă, precum Sofia, Bizantină şi Christiana, le întreprind pentru a pune la îndemâna îndrumătorilor de suflete, dar şi a celor îndrumaţi, o literatură de bună calitate privind cunoaşterea bolilor sufleteşti şi a mijloacelor de vindecare a acestora, de regulă traduceri din scrieri ale părinţilor duhovniceşti sau teologi contemporani, dar şi ale unor specialişti în psihologie, psihiatrie sau psihoterapie care, în acelaşi timp, sunt membri activi ai Bisericii noastre. Este şi cazul cărţii de faţă, autorul fiind un savant neurolog grec (profesor emerit al Universităţii Aristotel din Tesalonic), cu studii superioare şi de teologie, renumit atât în plan profesional internaţional, cât şi în spaţiul bisericesc elen, despre care, însă, surprinzător şi regretabil, editura nu oferă cititorilor niciun fel de informaţie. Scrisă, aşadar, de un specialist de primă mărime, lucrarea ne oferă o sinteză de cunoştinţe de psihologie şi, mai ales, psihiatrie, prezentate la un nivel de înţelegere accesibil unui absolvent de facultate, sinteză suficient de cuprinzătoare şi sistematică (problematica este expusă în perspectiva dezvoltării persoanei, de la copilărie la senectute, trecând prin adolescenţă şi maturitate, după axele taxonomice majore – psihoze, nevroze, tulburări de personalitate -, la care se adaugă câte un capitol pentru epilepsie şi suicid), suficient de minuţioasă (cu trimiteri istorice interesante, etimologii, statistici, date etiopatologice şi manifestări clinice, mici cazuri ilustrative), dar şi de clară şi cursivă, încât să constituie un mic curs introductiv.

Cuvinte-cheie: -

Dr. Sebastian Moldovan, Conferenţiar la Facultatea de Teologie Ortodoxă "Andrei Şaguna" din cadrul Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu

Adresă : - Sibiu, România
E-mail : - smoldova@yahoo.com